Antichitatea tarzie si Evul Mediu

Tapiseria de la Bayeux
Cea mai veche si mai cunoscuta tapiserie din perioada Evului Mediu este cea de la Bayeux, in care este descrisa invazia Angliei in 1066 de catre William Cuceritorul.
Bayeux - asa cum am precizat mai sus provine de la celebra lucrare expusa in manastirea din localitatea cu acelasi nume. Originalul are 0.5 m inaltime si 70 m lungime, fiind o lucrare inedita atat prin dimensiuni, cat mai ales prin faptul acuratetea detaliilor istorice prezentate. In catalog gasiti lucrari - reproduceri - dupa original, la pozitia 4, 6 si 16.
Tapiseriile de Bayeux, adevarate broderii, sunt executate din lana in 8 culori naturale pe tesaturi de in gri. Au fost confectionate intre anii 1070 si 1077, in Anglia, la Canterbury, pentru a servi la decorarea palatului episcopal din Bayeux. Se imparteau in mai multe panouri, cu o lungime totala de 70 de metri pe o latime de jumatate de metru. Prezentarea lor in imagini distincte permiteau vizionarea unor scene cu 126 de personaje, fiecare scena fiind insotita de un scurt comentariu in limba latina.





Vitraliile gotice

Pentru a putea intelege mai bine intreaga cultura gotica va trebui sa pornim de la inceputurile intregii arte si sa incepem chiar cu nasterea ei; sa coborim la artele antichitatii ca mai apoi sa ajungem in evul mediu, secolele XV-XVII si arta secolului XIX.
Adjectivul "gotic" este inventat de umanistii renasterii italiene, desemnand cultura care s-a dezvoltat in occident intre secolele XII si XVI.
Arta Gotica apare la mijlocul secolului XII, o data cu construirea corului bazilicii Saint-Denis, la initiativa Abatelui Suger. Foarte rapid, se extinde in toata arhitectura franceza si, de aici, in intreaga Europa. Perioada de extindere a artei gotice acopera un spatiu geografic foarte important. La Nord, patrunde in Scandinavia; la Est, atinge Polonia, iar la Sud, cucereste o parte din Orientul Latin, pina in Cipru si insula Rhodos. Astfel, Cultura Gotica apare ca un liant al acestei Europe divizate din punct de vedere politic.
Italia, insa, face exceptie de la aceasta regula; ea remine pentru mult timp inchisa artei gotice, careia ii da o interpretare cu totul originala, neretinand din ea decat aspectul decorativ. In plus, la mijlocul secolului XIV, in Toscana se dezvolta o arta noua- Renasterea-, care va pune capat treptat Goticului, catre mijlocul secolului XVI.
Manastirea Saint-Denis, reconstruita la initiativa abatelui Suger, propune o arhitectura complet noua; pentru prima data, cu adevarat, Arhitectura Gotica isi face simtita prezenta in Pronaos (sfintit in 1140), si, mai ales, in jurul corului, in Deambulatoriul Dublu (sfintit in 1144), unde bolta in cruce pe ogive este sistematic legata de folosirea arcului frant.

Secolul XIII este, de asemenea, si cel al expansiunii artei gotice pretutindeni in Europa. In Anglia, constructiile reprezinta sub forma unor mari ansambluri, legind catedrala cu Claustrul (curte de forma patrata situata intr-o manastire.
Arta Vitraliului cunoaste un mare avint (o data cu marirea suprafetei ferestrelor inalte, rozalelor, etc), in detrimentul frescei, capatind un rol didactic. Miniatura se detaseaza treptat de stilul romanic; ea se inspira din Arta Vitraliului, imitandu-i atat siluetele delicate cat si efectele grafice.
Incepind din a doua jumatate a secolului XIII, unitatea artistica a Europei este zdruncinata: artele nu mai sint subordonate arhitecturii si scolile regionale se dezvolta considerabil.

In a doua jumatate a secolului XIII, sculptura reapare in interiorul edificilor; in timpul domniei lui Ludovic cel Sfint, se dezvolta la Paris un stil gratios numit Stilul Parizian. In siluetele elegant unduitoare, pe fetele fine, cu ochi migdalati, cu pometi proeminenti, nas mic si suris dulce, apare un oarecare Manierism. Acest stil se regaseste la minunatul inger surizind din Catedrala din Reims. El se prelungeste pe durata intregului secol XIII, in statura monumentala precum si in artele decorative. Statuile de devotiune se multiplica, si Fecioara cu pruncul devine o tema favorita.
Sub domnia lui Carol al V-lea (1364-1380), al carui macenat este foarte important; sculptori precum Andre Beauneveu (autorul statuii Gisant, statuie reprezentind personajul defunct, pe lespedea mormintului, a regelui Carol al V-lea), ating o putere de expresie neegalata pina atunci.
Italia ocupa un loc aparte in arta europeana a secolului XIV. In momentul in care se impune arta gotica, Toscana devine locul unor incercari complet noi, care anunta Renasterea. In Italia, adoptarea goticului francez se opreste la decoratie, deoarece structura edificiilor italiene ramine fundamental romanica. Astfel, in edificii precum catedrala din Siena sau cea din Orvieto.
ARTA GOTICA
- Edificii de mari dimensiuni,
- Biserici foarte luminate cu aspect zvelt,
- Triumf al linilor verticale,
- Bolti de ogive,
- Arce frinte,
- Ziduri ajurate,
- Ferestre mari,
- Arce butante,
- Stilpi descompusi in colonete,
- Sculpturi cu motive din natura,
- Statui in Ronde-Bosse din ce in ce mai studiate,
Vitralii.



Istoria vitraliului începe în Evul Mediu, o data cu primele biserici construite în secolul al X-lea. Secolul al XV-lea îl defineste mai mult ca pictura si mai putin ca element generator de atmosfera. Renasterea a însemnat o lunga perioada în care vitraliul exista doar ca sticla pictata, devenind un accesoriu la moda. El este din ce în ce mai prezent astazi, transformându-se într-un element decorativ la-ndemâna iubitorilor de frumos. Progresul tehnologic si atractia catre arta au condus la aparitia unei noi tehnici în domeniu - vitraliul de film. Despre aceasta, Andrei Bovo - patronul "SGO - Vitral Trade SRL", master pentru România al "firmei-mama" americane Stained Glass Overlay (SGO), nascuta în '78 si prezenta astazi în peste 40 de tari - spune ca este una extrem de eficienta. Acest vitraliu, neconventional se produce prin aplicarea pe sticla a unor folii de foarte buna calitate care nu-si schimba caracteristicile si culorile si a unor baghete de plumb acoperite cu o pelicula de protectie, si ea divers colorata. Tipul acesta confera o mult mai mare siguranta, fiind rezistent atât la temperatura, cât si la socuri fizice. Folia pe care o aplicam este produsa în peste 350 de tipuri de culoare - vibrata, în degrade sau în relief. Produsul nostru prezent pe piata româneasca din toamna lui 2003 a adus un suflu nou în arhitectura, constructii si amenajari interioare", sustine Andrei Bovo. Oricum, ultima perioada se dovedeste a fi una propice pentru noua tinerete a vitraliilor




O epocă „anluminată,,
Dumnezeu-Tatăl, creatorul universului din Bible Moralisee –
o biblie din Champagne, Franţa cca 1325, ce cuprinde şi
o exegeză teologicomorală
– este întruchiparea perfectă
a artei creştinătăţii europene medievale. Miniaturile sunt
caracteristice Evului Mediu, o epocă a unor importante
invenţii mecanice, a avântului tehnologic şi a descoperirilor
ştiinţifice. Perioada debutează sub semnul crucii,
în 312, cu victoria lui Constantin cel Mare de la podul
Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, oamenii
fiind mai aproape de Antichitate, stilurile antice
perpetuânduse,
în ciuda faptului că în vest ele căzuseră în
uitare de mai multe secole. Mozaicul era mediul definitor de
reprezentare picturală pentru lumea estică, în vreme ce în
occident, locul central, alături de pictura murală, îl ocupa
arta manuscriselor.
1150–1450
Arta gotică
Caracteristice
pentru această
perioadă sunt
vitraliile catedralelor
gotice
franceze şi apariţia
stilului curtenesc
în manuscrisele
anluminate

Presentation 1

Presentation 1 Miha Si Gabi

http://www.scribd.com/doc/28437777

http://www.scribd.com/share/upload/23940126/u2g66bnrmxgce8txb5e

Conversatii la telefon

• Sunt situaţii în care se impune să închizi telefonul mobil sau să schimbi pe profilul silenţios doar pentru a respecta regulile general acceptate de bună purtare.
• În majoritatea situaţiilor telefonul este de un real ajutor, însă în unele momente ne poate pune în situaţii cu adevărat penibile, după cum ar spune adepţii Codului de bune maniere.
• Este interzisă utilizarea telefonului mobil la spital, în avion sau în sălile de spectacole şi cinema. De asemenea, este întotdeauna prioritară persoana fizică şi nu cea de la telefon. Dacă telefonul sună în timp ce avem o conversaţie cu o altă persoană, trebuie întreruptă conversaţia de la telefon şi nu cea fizică.
• Convorbirile telefonice pe stradă sau în autobuz au fost ''reabilitate'' şi astăzi nu mai constituie o dovadă de ''proastă creştere''. Există însă şi o excepţie: volumul soneriei şi ringtonul posesorului de telefon.
• Telefonul mobil are o importantă calitate psihologică: ajută la socializare.

mi